|
|
|
|
||||||||||||||||
|
|
|||||||||||||||
|
1926 ….De
cativa ani, orasul isi stergea de pe chip si din suflet, urmele lasate
de prapadul razboiului. Pe
acest fond Ministerul Instructiunilor Publice emite la 25 august 1926 Decizia de infiintare a liceului, incepand cu data de 1 sepetembrie a aceluiasi an. Cele dintai scolarite au fost elevele din clasele extrabugetare ale Scolii Centrale transferate prin dispozitia cuprinsa in decizia de infiintare, precum si elevele noi din cartier, inscrise pana atunci la alte scoli. Astfel in 25 octombrie 1926, in prezenta ministrului, profesori Ioan Petrovici, cele 453 de eleve cuprinse in 6 clase si cele 65 de scolarite din clasa a-II-a - invatamant particular pornesc lupta cu greutatile inceputului. In primii doi ani de functionare numarul elevele aproape se dublase. Comitetul scolar solicita ministerului sa aprobe construirea unui local nou si sa acorde ajutor banesc pentru a termina aripa din fata. Cu multe sperante si cu mai putine fonduri - provenite din surse proprii (taxe scolare, serbari, donatii) - inanul 1930 comitetul scolar a hotarat inceperea lucrarilor la noul local. Abia la 20 noiembrie 1934 cladirea a fost terminata si inaugurata in prezenta ministrului, C. Angelescu. Dupa reforma din 1948 cresterea numarului elevilor prin obligativitatea cuprinderii copiilor pana la varsta de 14 ani intr-o forma de invatamant, infiintarea sectiei serale, si a unui internat pentru elevele cu situatie materiala grea au dus la supra incarcarea localului din Calea Rahovei. Acesta va fi atribuit liceului vecin, "Mihai Eminescu", aflat in aceiasi situatie iar scoala noastra se muta la 1 ianuarie 1959, in strada Radu Voda nr. 24A intr-o cladire propietate a Patriarhiei. In aceasta perioada, fosta scoala "Domnita Ileana" si-a schibat de cateva ori denumirea. Pentru 3 ani (1948-1951), s-a numit "Liceul theoretic de fete nr. 6", pentru alti 3 ani (1951-1954), "Scoala medie de 10 ani nr. 6", iar in anul scolar (1954-1955) "Scoala medie de fete nr. 19". Ordinul Ministerului Invatamantului si Culturii din 22 martie 1957 aduce "Scolii Medii Nr. 19" din Bucuresti un nume pe masura "Scoala medie nr. 19 Ion Creanga". In acesta cladire a Patriarhiei resprirand civilizatie si cultura pe colina Manastirii Radu Voda, ca o inima in care pulseaza de veacuri viata marelui oras, incepand cu prima zi a anului 1959 s-a mutat Scoala nr. 19 Ion Creanga. Aici a functionat timp de 12 ani intr-o cladire care, chiar daca nu corespundea intru totul cerintelor unui invatamant modern, oferea totusi acea atmosfera indefinibila, specifica doar scolilor de traditie care dispun de un local unic si irepetabil prin arhitectura, semn distinctive al entitatii lor. Anul 1961 a adus o schimbare in traditia liceului, acesta devenind mixt cu clasele VIII - XI. Din anul scolar (1965-1966) scoala este structurata ca liceu de 12 ani sub denumirea de Liceul Ion Creanga. Dar localul din strada Radu Voda, frumoasa amintire a catorva serii de elevi a fost inapoiat Departamentului Cultelor iar liceului i s-a construit o cladire noua amplasata in fosta gradina a Internatului teologic, in care functioneaza si in prezent. Cladirea tip, cu parter si 3 nivele, uniformizand si stergand personalitatea unei scoli cu traditie, a fost inceputa in 1970 si data in folosinta in septembrie 1971. In anul 1973-1974 Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti incearca un "experiment interesant": Scoala Generala nr. 99 (actuala scoala 79) este afiliata liceului realizandu-se o structura complexa de unitate scoalara, cu toate treptele: ciclul primar, ciclul gimnazial si liceal. Concomitent, corpul didactic al lichidatului liceu "Mihai Eminescu" este transferat la "Ion Creanga" astfel incat trei colective diferite vor face eforturi deosebite pentru armonizarea activitatiilor. Ceea ce incepand cu anul 1970-1971 se numea "Pregatire tehnica productiva". Se concretizeaza - ca urmare a orientarii pe care partidul comunist o impune scolii romanesti - in transformarea unui liceu de traditie si prestigiul in liceu industrial, anexa a unor intreprinderi pentru care elevii lucrau diverse produse. An negru in istoria romanilor si in cea a scolii romanesti, 1982 marcheaza inceputul unei perioade de degradare a procesului de invatamant in favoarea "integrarii lui cu productia ". Experimentul ISMB ia sfarsit in 1986 prin revenirea la doua unitati scolare distincte- scoala generala nr. 79 si Liceul Industrial nr. 36. Desi industrial, liceul se mandrea cu olimpici internationali. Odata cu evenimentele din Decembrie 1989 primul gand al profesorilor din Liceul Idustrial nr.36 a fost acela de revenire la numele acestei institutii de invatamant care a trecut , pe rand, prin tragediile unei crize, ale unui razboi, ale unui cutremur, ale unei dictaturi. Astfel numele liceului a devenit LICEUL TEORETIC "ION CREANGA ". |
||||||||||||||||
